Românul are șapte vieți – locuțiune rezultată din vorba populară „a avea șapte vieți” (mai rar se folosește „a avea nouă suflete”). Vasile Alecsandri a preluat ideea în Peneș Curcanul (strofa V, versul 7). Mulțimea conduce pe ostașii care pleacă la războiul independenței: „Cu zile mergeți, dragii mei,/ Și să veniți cu zile!”. Sergentul răspunde: „Să n-aveți teamă/ Românul are șapte vieți/ În pieptu-i de aramă!”. LIT.